Strigatul negru

sâmbătă, 14 noiembrie 2009


In inchiderea sufletului
Ce zavoraste glasul surd,
In paza infiniului
Sunt orb, sunt surd, sunt crud...


Ascund a glasului chemare
Si inchid sub lacat fericirea;
O interzic, o ascund in uitare,
Si o patez, o intinez, o calc in picioare....


Chem si interzic iubirea,
O strig si totusi o alung
Tot ce-a mai ramas e amintirea
Si strigatul meu prelung.

1 comentarii:

Anonim spunea...

De ce un lucru frumos, este un lucru atat de trist? Imi place tare mult Ramo. De parca inima ta a scris aceasta poezie... . Ai grija de tine si te pupa Alexya :)). Sorry nu m-am putut abtine :P .